Pentru aparitia acestui blog este raspunzatoare canisa Arctic Village (www.alaskanmalamutes.ro), prin urmare Adriana si Szilard Covasa. Deocamdata, cel care scrie este Szilard, insa are mari sperante ca o va convinge si pe Adriana sa astearna cateva ganduri in viitor (probabil dupa ce se va intoarce Sefa(TM)* de la expozitia de la Komarom si va afla cu surprindere ca Szilard, in loc sa dea o petrecere in aceste momente de libertate, a gasit cu cale sa investeasca timpul cu responsabilitate).
Am decis sa scriu acest blog pentru a raspunde la cateva din intrebarile frecvente care ne-au fost adresate in expozitii, pe strada, prin zabrelele portii…pentru a face oamenii pe deplin constienti in ce “se baga” atunci cand doresc sa isi ia un caine din aceasta rasa (sau, la modul general, orice soi de caine). As dori sa mentionez de la bun inceput ca aceasta pagina nu se doreste a fi un compendiu, un ghid de crestere-intretinere a cateilor, din aceasta rasa sau nu. Nu voi raspunde “in direct” la intrebari de genul: “Malamutul meu a fost lovit de o masina, ar trebui a merg cu el la veterinar?”, “Cum sa imi fac malamutul sa nu mai manance in fiecare an iepurasul copiilor?” etc. Vor fi, in schimb, raspunsuri de bun simt, uneori foarte fruste si intotdeauna oneste, la intrebari pe care le voi considera esentiale. (Va promit ca vor acoperi situatii, aspecte practice – voi vorbi inclusiv despre bietul iepuras…)
Un astfel de text nu si-ar fi gasit locul pe site-ul nostru (care se prezinta numai in engleza nu din snobism, ci din ratiuni practice). Multi vizitatori “de afara”s-ar fi “crucit” sa citeasca unele aspecte “de la sine intelese” pe care le voi mentiona aici. Mai mult, catelari cu “state vechi” de la noi vor gasi pe acest blog afirmatii vecine cu ceea ce numim “truisme”, insa consider ca este necesar sa impartasesc ceea ce m-au invatat cativa ani de viata alaturi de acesti caini, pentru a nu lasa pe altii sa devina victime ale unor “crescatori” lipsiti de scrupule ori adepti ai sfaturilor date de “nea Caisa” la “coada la paine”. Nu ne nastem invatati, e normal sa intrebam. Odata ce stim adevarul insa si tot facem “dupa cum ne taie capul”, ne autodiscreditam.
Daca ati avut rabdare sa cititi pana acum, va congratulez! si va invit sa cititi mai departe sfaturi legate de malamutul de Alaska si nu numai.
___________________________________________________________
* orice sot cu scaun la cap nu va nega un aspect evident. Cei care se incapataneaza doar is lungesc agonia pana cand vor ajunge la aceeasi concluzie. Mergeti la cumparaturi cu ele. Nu comentati. Fiti entuziasti. Da-ti-va cu parerea, respectuos. “Nu, nu pari grasa in rochia aia.”
Dar despre toate acestea poate pe un alt blog…:)
